Când cineva leșină sau simte că „se duce” fără motiv aparent, medicul urmărește mai întâi să afle dacă a fost vorba de o scădere pasageră a fluxului de sânge spre creier și ce a provocat-o. Investigațiile obișnuite sunt discuția detaliată despre ce s-a întâmplat, măsurarea tensiunii în poziții diferite, electrocardiograma și, după caz, ecografia inimii, monitorizarea ritmului pe o perioadă mai lungă sau testul de înclinare. Fiecare răspunde la o întrebare diferită.
Mai jos sunt întrebările pe care și le pun cel mai des oamenii după un episod de amețeală sau leșin, cu explicații pe înțelesul tuturor.
Ce este leșinul și cât de des se întâmplă?
Leșinul, numit medical sincopă, este pierderea scurtă a cunoștinței, urmată de revenire spontană completă, cauzată de scăderea temporară a irigării creierului. Este un eveniment frecvent și, în multe cazuri, benign. Poate apărea după statul îndelungat în picioare, într-un loc aglomerat și călduros, după o emoție puternică sau la vederea sângelui. Totuși, uneori are o cauză cardiacă, iar aici medicul vrea să nu rateze nimic important.
Cu ce începe medicul când ajunge la el un pacient care a leșinat?
Cu o discuție atentă. Întrebările contează enorm: ce făceai în momentul respectiv, ai simțit ceva înainte (greață, căldură, vedere încețoșată, palpitații), cât a durat, cum te-ai simțit după, dacă au fost martori care pot descrie episodul, ce medicamente iei, dacă au existat cazuri de moarte subită sau boli de inimă în familie. Răspunsurile orientează restul investigațiilor mai mult decât orice aparat.
De ce îmi măsoară tensiunea și când stau, și când mă ridic?
Pentru că o parte dintre leșinuri apar când tensiunea scade la ridicarea în picioare, fenomen numit hipotensiune ortostatică. Medicul compară valorile în clinostatism (întins), apoi după câteva minute de stat în picioare. Deshidratarea, unele medicamente și vârsta pot contribui. Este o verificare simplă, care costă puțin timp și aduce informații prețioase.
Ce arată electrocardiograma în astfel de situații?
Electrocardiograma (EKG) înregistrează activitatea electrică a inimii și poate arăta tulburări de ritm, de conducere sau semne de suferință a mușchiului cardiac. Are limite: dacă tulburarea apare doar din când în când, traseul făcut la cabinet poate ieși perfect normal. De aceea, în unele cazuri, se recomandă o monitorizare prelungită a ritmului, cu un aparat purtat o zi sau mai multe zile, ori chiar o perioadă și mai lungă.
Când se face ecografia inimii?
Ecografia cardiacă se recomandă dacă medicul suspectă o problemă structurală: o valvă îngustată, o slăbire a funcției de pompă, o îngroșare a mușchiului inimii. Este nedureroasă și durează aproximativ o jumătate de oră. Dacă leșinul s-a produs în timpul efortului sau există un suflu cardiac, ecografia devine mai importantă.
Ce este testul de înclinare și pentru cine se folosește?
Testul de înclinare (tilt test) se aplică atunci când se bănuiește un leșin de origine reflexă, cel mai frecvent de tip vasovagal, și când celelalte investigații nu au lămurit lucrurile. Persoana este întinsă pe o masă specială, legată la monitor pentru tensiune și puls, iar masa este înclinată treptat, într-o poziție aproape verticală. Se urmărește dacă tensiunea și ritmul inimii se modifică într-un mod care reproduce simptomele. Etapele, pregătirea și ce se simte pe parcurs sunt descrise în materialul despre cum decurge testul de înclinare, util pentru a reduce teama dinainte.
Există și alte investigații posibile?
Da, în funcție de context. Medicul poate cere analize de sânge (de pildă pentru anemie, glicemie sau electroliți), un test de efort dacă leșinul s-a produs în timpul activității fizice sau o evaluare neurologică atunci când episodul seamănă mai degrabă cu o criză neurologică. O descriere organizată a examinărilor disponibile se găsește în categoria dedicată investigațiilor.
Când amețeala sau leșinul sunt un semn de alarmă?
Unele situații cer evaluare rapidă, nu amânare:
- leșin în timpul efortului sau imediat după un efort intens;
- leșin precedat de palpitații sau de bătăi foarte rapide ale inimii;
- durere sau apăsare în piept asociată;
- lipsă de aer care apare brusc;
- leșin repetat, fără factor declanșator evident;
- antecedente de boală de inimă sau de moarte subită în familie.
Dacă o persoană nu își revine după câteva clipe, are dificultăți de vorbire, slăbiciune pe o parte a corpului sau durere în piept intensă, se apelează 112.
Ce poți face tu până la consult?
Nu există o rețetă universală, dar sunt gesturi de bun-simț. Dacă simți că amețești, așază-te sau întinde-te cu picioarele ridicate; astfel sângele ajunge mai ușor la creier și scazi riscul unei căderi. Ridică-te lent din pat sau de pe scaun, mai ales dimineața. Evită perioadele lungi fără apă și fără mâncare. Notează fiecare episod: ora, ce făceai, ce ai simțit înainte, cât a durat. Un astfel de jurnal ajută medicul mai mult decât ar părea.
Ce rol are medicamentația în amețeli și leșin?
Unele medicamente pentru tensiune, pentru ritm, pentru depresie sau pentru somn pot favoriza amețeala, mai ales la început de tratament sau după o schimbare de schemă. Nu se oprește nimic pe cont propriu: medicul trebuie să știe exact ce iei, inclusiv suplimentele și remediile pe bază de plante, pentru a corela simptomele cu tratamentul. O listă actualizată, ținută în portofel sau în telefon, scurtează discuția și reduce riscul de erori.
Merită să te sperii dacă ai leșinat o dată?
Un singur episod, într-un context clar (cald, aglomerație, durere, emoție) și cu revenire rapidă, are de multe ori o explicație inofensivă. Chiar și așa, un control prudent nu strică, pentru că singura cale de a separa leșinul benign de cel cu cauză cardiacă este evaluarea medicală. Pentru informații de ansamblu, scrise accesibil, poți răsfoi și materialele Cardiologie24 despre inimă și investigații.
Amețelile nu se rezolvă prin ghicit. Cu o istorie bine povestită și câteva teste alese potrivit, cauza se găsește în multe cazuri, iar liniștea care urmează valorează mai mult decât orice presupunere făcută acasă.
