După o viroză digestivă, prioritatea este înlocuirea apei și a sărurilor minerale pierdute prin vărsături și diaree, iar abia apoi revenirea la mâncare. La majoritatea adulților sănătoși, gastroenterita virală trece în câteva zile, însă deshidratarea poate apărea repede, mai ales la copii mici și la vârstnici. Alimentele ușor de digerat se reintroduc treptat, de îndată ce lichidele sunt tolerate.
Ce se bea în timpul unei viroze digestive?
În timpul unei viroze digestive se beau lichide în cantități mici și dese, iar cele mai potrivite sunt soluțiile de rehidratare orală din farmacie, care conțin apă, săruri și zahăr în proporții echilibrate. Apa simplă ajută, dar nu înlocuiește sărurile pierdute. La sugari, alăptarea sau laptele praf obișnuit continuă și în zilele de boală, laptele praf nu se diluează, iar apa, ceaiul sau supa nu înlocuiesc laptele ori soluția de rehidratare; cantitățile potrivite pentru copii le stabilește medicul. Sucurile, băuturile carbogazoase îndulcite și băuturile energizante nu sunt potrivite, pentru că zahărul în exces poate accentua diareea.
- după o vărsătură, se așteaptă puțin, apoi se reia cu înghițituri mici, la câteva minute distanță;
- cantitatea crește treptat dacă lichidele nu mai sunt eliminate;
- ceaiul neîndulcit sau ușor îndulcit și supa limpede, cu puțină sare, pot completa aportul;
- alcoolul și cafeaua se evită până la refacere.
Greșelile obișnuite legate de băutul apei sunt descrise în articolul despre greșelile frecvente de hidratare.
Când se poate mânca din nou după vărsături?
Mâncarea se poate relua de îndată ce lichidele sunt tolerate fără vărsături, de obicei după câteva ore, în porții mici. Postul prelungit nu grăbește vindecarea, iar intestinul se reface mai repede când primește hrană ușoară. Etapele de mai jos sunt orientative; ritmul diferă de la o persoană la alta, iar copiii revin de obicei cât mai repede la alimentația obișnuită pentru vârsta lor, după indicațiile medicului.
| Etapă | Ce se consumă | Ce se evită |
|---|---|---|
| Primele ore | Soluții de rehidratare, înghițituri mici de apă | Mâncare solidă, sucuri |
| Prima zi cu lichide tolerate | Orez fiert, pâine prăjită, biscuiți simpli, banană, supă limpede | Prăjeli, condimente iuți |
| Zilele următoare | Cartofi fierți, piure, morcovi fierți, carne slabă fiartă, ou fiert, iaurt | Mezeluri, sosuri grase, alcool |
| După refacere | Alimentația obișnuită, cu legume crude și leguminoase reintroduse treptat | Mese foarte mari în primele zile |
Ce alimente se evită câteva zile după viroză?
Câteva zile după viroză se evită alimentele grase, prăjite, foarte condimentate sau foarte dulci, care solicită digestia și pot readuce diareea. Laptele dulce poate fi tolerat mai greu o perioadă, pentru că enzima care digeră lactoza se reface treptat, în timp ce iaurtul și brânzeturile proaspete sunt de obicei mai ușor de suportat. Rolul bacteriilor benefice în refacerea florei este explicat în articolul despre probiotice și flora intestinală; folosirea unui supliment se discută cu medicul sau cu farmacistul.
Care sunt semnele de deshidratare?
Semnele principale de deshidratare sunt setea intensă, gura uscată, urina puțină și închisă la culoare, amețeala la ridicare și oboseala marcată. La vârstnici setea poate lipsi, așa că semnele de deshidratare la bătrâni trebuie urmărite separat. La sugari și la copii mici, scutecele uscate mai multe ore și plânsul fără lacrimi cer consult medical în aceeași zi, iar un copil foarte somnolent, greu de trezit sau moale, cu ochii înfundați, cu fontanela înfundată sau cu mâinile și picioarele reci și pătate se duce imediat la urgențe sau se sună la 112.
Când se merge la medic pentru o viroză digestivă?
Consultul medical se face în aceeași zi când lichidele nu pot fi păstrate deloc, când urina lipsește mai multe ore, când diareea sau vărsăturile nu se ameliorează după câteva zile ori când apare febră mare sau durere abdominală puternică și continuă. Sugarii, copiii mici, gravidele, vârstnicii și persoanele cu boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile de rinichi, merg la medic mai devreme. Persoanele care urmează tratamente cronice întreabă medicul cum procedează în zilele de boală.
Se sună la 112 sau se merge la urgențe în caz de vărsături cu sânge sau de culoare verde, scaun negru sau cu sânge, febră cu ceafă înțepenită ori cu pete pe piele care nu dispar la apăsare, confuzie apărută brusc, pierderea cunoștinței, un copil greu de trezit, slăbiciune extremă sau lipsă de aer. Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Situațiile în care durerea de burtă devine un semn de alarmă sunt descrise în ghidul despre durerea abdominală și momentul consultului.
Cum se evită transmiterea virozei în familie?
Viroza digestivă se transmite ușor prin mâini și prin suprafețe contaminate, așa că spălatul mâinilor cu apă și săpun este măsura cea mai importantă. Unii dintre virusurile responsabile rezistă la gelurile pe bază de alcool, de aceea săpunul rămâne prima alegere.
- persoana bolnavă nu pregătește mâncare pentru ceilalți cât are simptome și încă cel puțin două zile după;
- toaleta, clanțele și blaturile se curăță zilnic cu un dezinfectant de uz casnic;
- prosoapele și tacâmurile nu se folosesc în comun;
- hainele și lenjeria murdare se spală separat, la temperatura cea mai mare permisă de etichetă.
