Anxietatea legată de sănătate este teama persistentă de a avea sau de a face o boală gravă, care rămâne chiar și după ce analizele și consultul nu găsesc o explicație îngrijorătoare. Căutarea simptomelor pe internet o poate amplifica, pentru că rezultatele scot în față bolile rare și grave. Tiparul este cunoscut, se poate recunoaște și răspunde bine la ajutor specializat.
Ce este anxietatea legată de sănătate?
Anxietatea legată de sănătate este o formă de anxietate în care atenția se fixează pe corp și pe posibilitatea unei boli, iar senzațiile obișnuite sunt interpretate ca semne de pericol. O bătaie de inimă mai puternică, o durere de cap sau o pată pe piele devin punctul de plecare al unor ore de îngrijorare. Termenul mai vechi pentru această stare era „ipohondrie”, folosit adesea pe nedrept în sens peiorativ: teama este reală, chiar dacă boala de care se teme persoana nu este prezentă.
De ce amplifică internetul teama de boală?
Internetul amplifică teama de boală pentru că un simptom banal apare, în rezultatele căutării, alături de cele mai grave cauze posibile, fără nicio indicație despre cât de probabile sunt. O durere de cap este legată în aceeași pagină de oboseală și de o tumoră cerebrală, iar mintea anxioasă reține a doua variantă.
Cercul se repetă după același tipar:
- apare o senzație corporală;
- senzația este interpretată ca semn al unei boli grave;
- urmează căutarea, care găsește scenariul cel mai sumbru;
- frica produce ea însăși simptome: palpitații, tensiune musculară, amețeală, nod în gât;
- noile simptome par să confirme boala, iar căutarea reîncepe.
Liniștirea adusă de o nouă căutare sau de o nouă analiză durează puțin, iar nevoia de verificare revine tot mai des.
Cum se deosebește grija normală de anxietatea legată de sănătate?
Grija normală pentru sănătate duce la o acțiune și apoi se liniștește, în timp ce anxietatea legată de sănătate revine indiferent de rezultate și ocupă tot mai mult timp. Comparația de mai jos este orientativă; evaluarea o face un medic sau un psiholog.
| Aspect | Grijă obișnuită | Anxietate disproporționată |
|---|---|---|
| Reacția la un simptom nou | Observare, apoi consult dacă persistă | Gândul imediat la o boală gravă |
| Căutările online | Ocazionale, scurte | Zilnice, de ore întregi, inclusiv noaptea |
| Rezultatele normale | Aduc liniștire | Liniștesc doar câteva ore sau zile |
| Verificarea corpului | Rară | Palpare, măsurători repetate, oglinda verificată des |
| Relația cu medicul | Consulturi la nevoie | Consulturi repetate sau, dimpotrivă, evitarea lor din frică |
| Viața de zi cu zi | Neafectată | Somn, muncă și relații afectate |
Anxietatea poate ascunde o boală reală?
Anxietatea nu exclude o boală reală, așa că un simptom nou, diferit de cele obișnuite, se evaluează medical și la o persoană cunoscută cu anxietate. Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical, iar diferența dintre simptomele produse de frică și cele produse de o boală o face medicul.
Se sună la 112 în caz de durere sau apăsare în piept, lipsă de aer, semne de accident vascular cerebral, pierderea cunoștinței, confuzie apărută brusc sau durere de cap bruscă și foarte puternică, chiar dacă persoana a mai avut episoade de anxietate. Lista mai largă a simptomelor care nu trebuie ignorate fără un consult medical ajută la stabilirea momentului potrivit pentru o vizită. Diferențele dintre un episod de frică intensă și o problemă cardiacă sunt explicate în articolul despre recunoașterea unui atac de panică, însă primul episod de acest fel se evaluează întotdeauna medical.
Ce ajută la ieșirea din cercul căutărilor?
Cel mai mult ajută reducerea treptată a comportamentelor care întrețin frica, adică a căutărilor, a verificărilor și a cererilor repetate de liniștire.
- Un singur medic de referință, de obicei medicul de familie, care cunoaște istoricul și cu care se stabilesc controale la intervale clare.
- Un jurnal al simptomelor, în care se notează senzația, ora și contextul, pentru discuția de la consult, în locul căutării imediate.
- Limitarea căutărilor la surse medicale serioase și la un interval scurt, stabilit dinainte.
- Amânarea verificării cu câteva minute, timp în care atenția se mută pe o activitate concretă.
- Exerciții de respirație lentă, care reduc simptomele fizice ale fricii, descrise în ghidul despre tehnicile de respirație controlată.
Când este nevoie de ajutor specializat?
Ajutorul specializat este necesar atunci când teama de boală durează luni de zile, ocupă zilnic mult timp sau afectează somnul, munca și relațiile. Psihoterapia, mai ales cea cognitiv-comportamentală, are rezultate bune în această formă de anxietate, iar medicul de familie poate recomanda un psiholog sau un psihiatru. Gândurile de a-și face rău cer ajutor imediat, prin apel la 112.
